Curierii din România intră în sezonul intens al retururilor cu o strategie tot mai clară: extind rapid rețelele de lockere pentru a prelua volumele generate după Black Friday și sărbători. Dincolo de conveniență pentru consumatori, mutarea are logică financiară – returul la locker reduce costul pe colet și presiunea operațională din depozite și pe traseele de curierat urban. Pentru executivi din retail și logistică, trendul indică o recalibrare a modelului last mile în favoarea rețelelor out-of-home (OOH) și a automatelor de coletărie.
De ce lockere pentru retur acum
Sezonul iernii aduce cel mai mare vârf de retururi, mai ales în fashion, categorie în care rata de retur în e-commerce depășește frecvent 30% în Europa, conform estimărilor industriei. În România, valoarea pieței de e-commerce a atins circa 7 miliarde de euro în 2023 (date GPeC/ARMO), astfel că gestionearea eficientă a retururilor devine un factor critic de P&L. Retururile la locker sunt deschise 24/7, reduc costul per preluare la adresă, cresc densitatea rutelor și scad timpii morți ai curierilor. Studii independente indică posibile reduceri de până la 30% ale emisiilor de CO2 per colet prin modele OOH față de livrarea la domiciliu (analize Last Mile Experts, Europa Centrală și de Est).
Jucătorii care mizează pe rețele extinse
Sameday rămâne etalonul local pe segmentul de lockere, cu rețeaua easybox care a depășit pragul de 4.500 de unități în România încă din 2023, potrivit comunicărilor companiei. Easybox-urile sunt folosite masiv pentru livrare, dar joacă un rol tot mai important în retururi, mai ales pentru clienți ai eMAG și Fashion Days, unde procesul este integral digitalizat, cu generare de QR code și predare în câteva zeci de secunde.
Cargus își consolidează ecosistemul OOH sub umbrela SHIP & GO – o combinație de puncte de preluare/predare (PUDO) și lockere amplasate în retaileri de proximitate, centre comerciale și spații de birouri. Compania a anunțat în ultimii ani depășirea pragului de 3.000 de locații SHIP & GO, iar extinderea lockerelor continuă în marile orașe pentru a absorbi vârful de sezon. Returul la locker este deja disponibil și integrat cu aplicația Cargus Mobile.
FAN Courier, liderul pieței locale după venituri, rulează extinderea FANbox – propria rețea de lockere – și promovează returul la automat ca alternativă la ridicarea de la adresă. Strategia FAN vizează o amprentă OOH complementară livrărilor door-to-door, cu focus pe zone de trafic intens și cartiere dens populate.
DPD România, GLS și alți operatori investesc la rândul lor în rețele OOH (puncte Pickup și lockere, inclusiv parteneriate), urmărind să crească ponderea retururilor preluate din afara domiciliului. Pe un fond de presiune pe costuri și de deficit structural de forță de muncă în curierat urban, diversificarea canalelor de predare a coletelor devine prioritară.
Impact în costuri, SLA și satisfacția clienților
Pentru CFO și COO, argumentul economic este dominant. Returul la locker:
- Crește densitatea rutelor și reduce kilometrii parcurși în gol (preluări eșuate, timpi de așteptare).
- Mută o parte din volum în fereastra 20:00–08:00, egalizând sarcina depozitelor și hub-urilor.
- Scade costul per preluare cu două cifre procentuale față de door-to-door, în funcție de oraș și gradul de ocupare al lockerului.
- Îmbunătățește NPS: consumatorii evită programarea curierului și pot preda când le este comod.
Pentru retaileri, returul digitalizat la locker reduce fricțiunea: pașii sunt standardizați (creare AWB/QR, alegere locker, predare), iar confirmarea intră în ERP/OMS aproape în timp real. În fashion, unde returul este parte a promisiunii de brand, procesele rapide de reverse logistics accelerează reintroducerea în stoc și reduc pierderile din sezonalitate.
Integrare tehnologică: lockerul ca nod de date
Valoarea lockerelor crește odată cu integrarea cu sistemele retailerilor. Conectarea evenimentelor de retur la OMS/WMS/ERP (etichete, motivul returului, starea ambalajului, fotografii la predare) determină acuratețea rabaturilor și viteza de refund. Operatorii din România oferă API-uri pentru creare de retur/QR, listă de lockere disponibile și notificări de status (in/out locker, intrare în hub, verificare calitativă). Pentru companii care rulează volume mari, conectivitatea EDI la curieri simplifică reconcilierea de costuri și SLA și reduce munca manuală din back-office.
Capacitatea rețelelor în vârful sezonului
Proprietarii de rețele au investit în:
- Sloturi dinamice: redistribuirea automată a retururilor către lockere cu loc disponibil, pe baza prognozei de ocupare.
- Algoritmi de routare: preluări consolidate, în special în proximitatea centrelor comerciale și a hub-urilor de transport.
- Reducerea timpului de staționare: ferestre de păstrare mai scurte pentru coletele nepreluate, cu reminder-e push/SMS.
Un risc de sezon rămâne congestia în anumite locații “magnet” (mall-uri mari, gări, campusuri). Soluția practică folosită de operatori este supra-dimensionarea temporară (unități modulare adiționale) și redistribuirea inteligentă a fluxului pe lockere alternative aflate la 300–700 de metri distanță.
Stare de piață și ce urmează
România este printre piețele din CEE cu adopție ridicată a lockerelor, trasă în sus de Sameday/easybox și de investițiile concurenței. Dacă în livrare OOH ponderea crește constant, pe retur potențialul este încă semnificativ, mai ales în orașele medii și mici. La nivel de industrie, așteptarea este ca ponderea retururilor la locker să depășească, gradual, preluările door-to-door în zonele urbane, pe fondul presiunii pe costuri și al preferinței consumatorilor pentru self-service 24/7.
Pe lângă curieri, marile marketplace-uri și retailerii vertical integrați accelerează migrarea spre locker. eMAG și Fashion Days sunt deja exemple vizibile prin funnel-uri de retur simplificate la easybox. În home & deco și sport, unde volumetria e mai complexă, companiile testează mixuri: locker pentru segmente mici/medii și preluare programată pentru colete voluminoase.
Recomandări pentru decidenți
- Prioritizați returul la locker în UX: buton dedicat, preselectarea lockerelor preferate, ETA de restocare.
- Instrumentați motivul returului încă din aplicație pentru a scădea NFF (no-fault-found) și a orienta deciziile de merchandising.
- Folosiți API/EDI cu curierii pentru events near-real-time și reconciliere automată a costurilor de retur.
- Modelați P&L per canal de retur (locker vs door-to-door vs magazin) și re-alocați bugetul promoțional către opțiunile cu cost-to-serve mai mic.
- Pregătiți politici clare pentru colete neconforme la locker (ambalaj, etichetare), cu excepții simplificate pentru clienții premium.
Riscuri și puncte de atenție
Nu toate categoriile se pretează natural la retur la locker; volumele mari și produsele fragile impun fluxuri alternative. În plus, calitatea datelor la predare contează: lipsa corelării între AWB, fotografii și motivul returului crește timpul de verificare în depozit. În final, acoperirea rețelei trebuie echilibrată între centrele urbane și zonele periurbane unde cererea crește accelerat.
Concluzie
Extinderea rețelelor de lockere pentru retururi nu mai este doar o mișcare “de imagine” pentru curieri, ci un răspuns operațional și financiar la presiunea sezonului. Sameday, Cargus, FAN Courier și ceilalți jucători sincronizează investițiile OOH cu nevoile retailerilor mari, în timp ce consumatorii validează masiv modelul self-service. Pentru CEO, CFO și liderii de supply chain, prioritatea în următoarele trimestre este transformarea returului din centru de cost într-un avantaj competitiv – prin migrare la locker, integrare tehnologică riguroasă și guvernanță de date care scurtează ciclul “din locker înapoi în stoc”.
Surse: comunicări publice ale operatorilor (Sameday/easybox, Cargus SHIP & GO, FANbox), rapoarte GPeC/ARMO privind piața de e-commerce din România, analize Last Mile Experts privind impactul OOH în costuri și emisii (Europa Centrală și de Est).
